partea despre cigaretter
daca intri, însotita de puiu tau ala frumosu si destept , intr-o dugheana cu alea-alea si tabac în Goteborg, sau în alte puncte din coasta vestica a suedejilor, chit ca puiu tau ala frumosu si destept îti da indicatii ( pupa-l-ar mama pa el de baiet cultivat, m-a uimit cu cunostintele lui agro-alimentare!), au ba, despre tigarile pe care-i musai sa le cumperi (cît mai repede, ca-mi arde buza, mimeaza colocataru pîn vitrina! apai ti-or fi arzîndara, bade, daca nu scuipi chistocu ala din care tragi de-o juma de ora! – i-as zice io , daca pe trotoarele suedeze s-ar gasi chistoace si, pîn urmare, colocataru ar putea, cu un mic efort, supravietui pîna-mi misc io personalitatea pîntre rafturi; pe trotoarele suedeze nu gasesti, însa , asa ceva, precum nici alte alea, asa ca nu zic nimic. ), vînzatoru/toarea – ca-i la vîrsta studentiei cu job de vara, ori a (aproximativ) pensionarii – va vrea sa afle, p’un ton taios si hotarît – ca o spada vikinga’n toiu luptei-, daca tigarile’s pentru puiu ala frumos si destept, perhaps .
bon, stiu ca doara fac si ei ce li s-a zis sa faca, si de fiecare data- mi pusera’ntrebarea nu penca , vezi doamne, intentionau sa -mi refuze argintii sau sa-l forteze pe puiut sa semneze pactu nefumatorilor , ci penca de un’ sa stie ei, acolosa, ca minunata de moa poa sa fie mamitica lui,si nu sor-sa aia cu fro doi ani mai maricica, deci si ea abea trecuta de optispele de dupe care za scai iz za limit.
în Blegia, daca puiu mamii („mam, unde’s tigarile?” – „nu-s, puiule!” -„ha? pai du-te si cumpara!” – „da’ nu ma duc , sa stiu ca nu mai fumez ani!” – „ma-am, lasa gluma!” – „nu-i gluma, fiule, e tragedie, ‘n curte ‘s numa magarii din a herghelie propitate privata a lu al tau tata, nu-i încalec, ca mi-s amazoana emancipata. si ma asteapta si rufele’n covata) ia din raftu’ unui supermarket (kolruijt) , sau cere’n dugheana (lu’ Trandafira – ambele nume, din respect pt privacy, fura schimbate) tabac, nimenea nu-l întreaba nimica, în afara de gologani („bun, atunci ma duc eu”- „du-te baiete, du-te, o sa te’ntorci peste doi ani, cînd te-o considera legea în stare sa meriti asa ceva” – „haha, da banii’ncoa si om mai vorbi peste un sfert de ora, la o tigare, despre asta”….o juma de ora mai tîrziu: „malboro sau elmeu (din respect pt privacy, numele-s schimbate), ce vrea, mami, sufletelu’ tau? ” – io… fumez si plîng, plîng si fumez…’m’intrase fumu’n ochi, deci ce era sa fac, sa rîz? plîngeam si de bucurie ca , pupa-l-ar mama pa el de baiat mare si frumos si descurcaret, l-am sters la cur, l-am alaptat, uite c’am apucat sa traiesc sa-l vaz ca se’ngrijeste el de mama lui! bon, cind reusesc sa-mi stapînesc emotiile, îl întreb „nesabuit mic, di ce achizitionasi atîtea cuie pt cosciug?” – „pai: unu e din Kolruijt, alalantu de la Trandafira (ambele nume, din respect pt privacy, sînt mutilate), da’ puteam sa-ti aduc zece pachete, daca voiam si daca or exista zece locuri cu tigari in orasu asta”)
asa si’n Geng, Invers, Pruges…nume…praivasi… etzetera.
cica vikingii ar fi calcat, la vremurile cele, si pamîntu blegian. lasat-au ei, oare , numa fum si cenusa’n urma, si chiar nimica, nimicuta din bunurile lor obiceiuri?