superfino

ofranda mniezeului lui de comert, ca mi-a auzit rugaciunile si-a dat si cu carnaroli pîn rafturi de delhaize, nu numa cu arborio.

(arborio si carnaroli’s feluri de orez  cu bobu’ mare,  deci orezuri superfino, asa cum se si intelege  din denumirea italiana)

ofranda si fistonului, care’ntreaba cu gura plina de orez facut de’un bucatar tailandez ca maman, da’ ce desert cu orez exista pîn tarile alea un’ se mînca orez? maman n-are  habar  d-alceva decit de orez cu lapte (pîn Sudan, par egzamplu) si de tarta cu crema de vanilie si orez pe care-o mînca blegienii cu siguranta  în limburg, da’ poa ca si’n alte regiuni flamande, habar n-am  penca tarta de orez nu ma’ntereseaza decît s-o fac

ofranda taranului cu vaci din apropiere, vacii care mi-a dat lapte, laptelui cu vanilie, zahar, scortisoara si pudra de ghimbir în care a fiert orezu, gainilor care-au facut ouale pentru crema de vanilie, mie c’am facut tarta

problemu e ca io nu mînc asa ceva. si nici ciocolata nu mai e pîn dulapuri