RSS

caldura mare

22 oct.

22 octombre, anu ce se scurge.

22 de grade Celsius afara.

îmi trîntesc târtita pe scara din spatele casii.

ma cracanez cît imi permit nadragii si sortu – lung cît o zi de post – de bucatarie.

rasuflu usurata.

aprind o tigare.

fac cerculete cu fumu.

ca sa lungesc o poveste scurta de felu ei, iau o gura de lapte din stacana cu buline.

fumez.

beau lapte.

pun stacana lînga mine.

Poesje Vreau zvîcneste din bratele colocatarului – situat pe scaunelu  din fata mea -si se opreste dupa doi timpi si doo miscari cu botu in stacana mea.

insfac cana.

trag din tigare.

rasuflu usurata: Poesje Vreau, dupa ce mi-a  aruncat priviri rugatoare, dupa ce s-a  gudurat pe lînga toata de mine, dupa ce a miorlait tragic si neconsolabil, a  abandonat  lupta.

nu mai vrea lapte.

s-a tolanit intre picioarele mele.

mi hapi pe jumate.

pe jumatea cu laptele.

mi’s obosita.

fleasca.

nu ma suport nici pe moa, cu at^t mai putin pe Poesje Vreau .

fugi de-acilea ca n-am acusa chef de toa, îi transmit.

a zecea oara, p’un ton hotarît.

ea ma ignora.

io beau lapte

si fumez.

ca sa supradimensionez o  poveste lungita si nu prea,  io’i ard mustatile cu bricheta, o trag de coada, ii dau un sut între coaste, ca la final sa sting tigara intr-o ureche.

de-a ei.

nu mai stiu care.

ea ma ignora.

si toarce linistita .

io flutur din sortu de bucatarie, poate, poate o alung.

ea, nimic.

colocatare, zic, ia-o de-acilea ca ma umple de par.

colocataru trage scaunasu mai aproape de mine.

se apleaca  si zice:

pusi, hai la mine, puuusiii, hai, vino! pusi, frumoaso, cine se joaca cu tine in fiecare zi, pusi-pusi-pusi, nu ma mai joc cu tin…

pa-paaaaaa, striga – de la coltu casii- ficioru abia sosit de la studii, împreuna cu un coleg de aventuri.

mai sînt si altii primprejur, zau asa! copii, adica !

cu bratu înca întins  Poesje Vreau,  colocataru se uita cam nedumirit la ficioru-sau.

pusi, pusi, pusi, continua el sa zica.

ptiu, au vinit deja copiii, imi zic.

si-mi ridic tîrtita de pe scara, ca sa dau fuga la bucatarie.

mîta apare de subt sortul meu ala lung cît o zi de post.

ficioru rasufla usurat: ah, era pisica!?

 
Scrie un comentariu

Scris de pe octombrie 22, 2013 în domestice

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat: