ciupercuta tra-la-la

o stiti p’aia cu calugaru care-i propune  noului vecin  din chilia de vizavi  sa mearga cu  el, mîine   dimineata, gatiti la doua  patru ace,  în costume de la casa de moda  Adam, sa  se tolaneasca’n iarba’nalta ,  pe pajistea de linga manastirea cu maicute, ca poate-poate, cine stie, macar vreo maicuta,  ‘n timp culesului de ciuperci…  ?

 o stiti/n-o stiti? atuncea stiti /nu stiti  ca  vecinu nu s-a lasat rugat, si ce si-au zis , aia au si facut.

si cum sedeau ei asa,  tolaniti, ca o cintare  divina le suna din departare, si din ce in ce mai p’aproape,  zburdatu si lalaitu maicutelor:  ciupercuta tra-la-la, tra-la-la, trala-la, ciupercuta tra-la-la-tra-la-laa.

 azi asa, mîine asa, pîna cind, intr-o zi, refrenu suna la doi pasi de calugaru ala tinar: ciupercuta tra-la-la, tra-la-la, trala-la, ciupercuta trala-la, tra-la -laa.

 si dup-aia la un pas: ciupercuta trala-la, trala-la, trala-la,  ciu… ciu… ciup! (acilea fac gest ca si cum tai cu foarfecele, ca maicuta avea unu’n buzunar)…ercuta tra-la-la-trala-la, tralaletc ( etc, ca erau ciuperci multe pe pajiste)

asadar, ciupercute:

si tra-la-la-ul aferent:   (gris, sare si rozmarin uscat. a, si oua),

 (mai incolosa o sa devina clar de ce tre ciupercutele scurse ),

  ( fourme d’Ambert),

                                         (bunatate din Timisoara, lasata pe foc mic sa-si lipeasca proteinele pe tigaie, ca le dezlipim noi dupa aia cu smîntina. e, mai intii cu vin alb, dar a fo asa de putin, ca nu prea merita mentionat),

 (cimpu de lupta),

 (acilea-i clar de ce au trebit ciupercutele scurse)

traa-laa-laaa