turcism

dimineata pe la opt

am pus 2 vinete la copt.

acuma-i cam murdara plita,

c-am prajit pe ea si pitta

(o turta mica si moale,

da pîn tari orientale).

eh, asta grija sa ne fie

pe lîng’a sultanului bucurie!

aci fac paranteza explicativo-informativo- probabil necesara: p’o limba otomana, felu asta  are gust de hünkar begendi. pentru unu ca mine si ca tine, insemneaza „bucuria sultanului”. inchei paranteza si continui cu ce urmeaza:

într-o oala separata

am pus unt-una bucata

(cin’zeci de grame

pentru patru persoane)

iar cînd dînsu s-a’nmuiat,

cu tot atite agrame de faina l-am amestecat,

iar dupa vreo doua minute departe de foc l-am mutat

(pen ca trebuia

sa curat vîanta-ok, am zis ca-s doua vinete…si asa e! da asa nu-i rima-  

s-o storc,

s-o tai in bucatele

nu prea mititele,

ca de ce sa ne extenuam

daca tot tre cu faina prajita s-o amestecam?!).

 

bon. deci pun oala iar pe foc,

si fac o chestie de-aia de pisat cartofii sa danseze’n ea tot pe loc,

pe loc, pe loc,

pîn’rasare busuioc.

da pen ca asta s-ar putea sa dureze citeva secole, m-am oprit cind am obtinut piure. deci curind.

 

ma apropii de finalu alor mele fapte:

am pus in oala -încetu cu’ncetu- 450 ml lapte,

iar dupa cam 15 minute de fiert la foc mic am stins aragazu,

am sarat, piperat si parmezan-izat preparatu

si-am chemat la masa anturaju.

 

pîn’ s-a urnit el inspre bucatarie,

io am pus piureu de vinete’ntr-o farfurie,

(calda. orice mîncare calda se pune in vas cald, de cîte ori s-o mai spun? eeee!)

apoi am tocat patrunjel

si l-am presarat peste el.

 

în final, atita mai zic:

din piure n-a mai ramas nimic.

 

totusi, un pees: merge si alta brînza decît parmezan, cum sa nu?! rasa sa fie, si 50  de grame. 

si inca unu: poza, ca fara ea nu se poa, vine mîine, c’acu nu-i urma de baterie incarcata’n casa asta.

si ultimu pees: e, nu era chiar ora opt…

plus: celor satui de-atita poiezie le  promit cu mîna pe ce-am io mai scump in bucatarie ca n-o sa mai las „talentu” sa ma chinuie-n felu asta, drept pt care  mmmmmmmmmm-apuc de-o tarta de ciocolata

na si poza:

fel contraindicat celor care-si definesc pozitia pîn remarca „de parc’am fi mîncat din acelasi blid”.