RSS

încercarea nu are moarte, doar degete oparite

28 Iul

imi povestea un stimat amic – chinuit, ca si mine, de misterul steakului bleu, saignant , à point sau bien cuit, sau al dilemei turnarii  vinului in sos, sau in paharul bucatarului? (pentru a numi doar doua din problemele ce ne marcheaza existenta) – despre minunea pe care un amic de-al domniei sale a vazut-o’ntr-o cîrciuma spaniola, in Spania: ou fiert in punga!

se pare ca pe amicul amicului meu de suferinta nu -l chinuie aceleasi interese ca pe distinsul meu  amic , sau nu chiar asa de tare, altfel s-ar fi intors cu detalii tehnice pretioase,  si nu ne-ar fi lasat sa ne stoarcem creierii pîna nu s-a mai putut, ca sa ajungem la final tot acolo de unde plecasem, pozitia cu  guri cascate.

nu stiu el, dar eu am ramas asa pîna in ziua in care nu  stiu ce mi-a deranjat memoria din somnu-i adinc, si, brusc, mi-am dat seama: mai, ca toanta mai sînt! se prea poate ca Juanito sa fi avut pungi foarte haitec, dar  pungile-n care congelez eu legumele noastre cele de toata iarna rezista la frig, dar si la clad, pîna la 100°C, ia sa vedem cum le sta in rolul de eprubeta!

oul (ochi) moldovenesc (dupa cum îi zic unii) fiert – de fapt gatit, de fapt oparit-  in apa cu putina sare si otet, asta-l cunoaste, si reuseste la toata lumea, dar  ou  gatit in punga ???! e, uite un challenge interesant pentru motatele astea care ma asigurau in fiecare an -cind le lasam cîte trei saptamîni de capul lor si plecam in vacanta- de cite o suta cincizeci de oua (pe putin), iar anul asta trebuie sa le rog , sa le amenint, iar ele tot nu se sinchisesc.

prima încercare a fost un esec desavîrsit: trei oua am avut, de toate trei m-am speriat. deformate, patate, numai bune de servit la micul dejun al zilei de halloween. le-am sarat si piperat inainte de gatire, si, mai ales, am folosit pungi prea groase- de calitate (prea!) superioara, cum zice ambalajul-, taman bune pentru carne sau fructe, dar greu de mînuit cînd trebuie sa te porti cu oul ca si cu un ou .

  e preferabil  sa inveti din greselile altora, dar din cele personale parca inveti mai abitir, asa ca am cumparat alte pungi, mai suple. si prea mari, mi-am dat eu seama azi, bucuria prezentei a cinci oua in frigider fiind umbrita de aceasta constatare. asa ca am reparat si greseala asta, si, cu inima-n dinti, am cumparat pungulite  pentru sandvisuri, din acelea subtirele si micute, de doi bani.

bine am facut, cu punga mare (cea albastra) a fost mai mare chinul, in timp ce pungutele de sandvis s-au comportat de parca toata viata lor nu facusera  altceva decit  sa se modeleze frumos, fara cute , ca niste  balonase, de fapt, ca niste coji de oua  cu camera de aer mai mare.

in imagini, toata povestea e cam asa:

  

  partea cea mai delicata , eliberarea oului din punga, nu este imortalizata, dar pot sa spun cum e :  e arshshshshs!!!

de ce merita totusi incercat procedeul? pentru ca da oului tot ce e al oului: compacticitatea formei (in apa, cît de experimentat ai fi, tot lasa albusul zdrente) , gustului (neinfluentat de otetul obligat la metoda cu plonjarea in apa) , structurii (e ca un ou fiert in coaja, dar fara emotiile legate de gradul de coacere: prin punga vezi, prin coaja ba!)

 

sub ou e cartof fiert si  farîmitat, amestecat cu spanac ( oparit, prajit  in putin unt cu usturoi, dat in seama blenderului, apoi lasat sa se alinte intr-un jacuzzi cu smîntina) condimentat doar cu sare, piepr si nucusoara. si cîteva cubulete de feta.

lînga ou e (iar!) rucola, iar floarea de pe foietajul în care se gaseste fileul de somon (cam o jumatate de ora marinat in zeama de lamîie verde, ulei , sare si piper alb, apoi impodobit cu o crenguta de marar, si infasurat in foietaj. aluatul trebuie sa seada ca o camasa mai larguta pe linga somon, ca sa poata sa creasca el asa cum stie, în foi  ) e floare de rucola.

 totusi, greseala cu rucola o s-o repet, bate toate salatele.

 
Un comentariu

Scris de pe Iulie 28, 2008 în 1, nici blog fara pîine

 

One response to “încercarea nu are moarte, doar degete oparite

  1. crisatcross

    Iulie 29, 2008 at 7:08 pm

    Daca-i spun lui barbatu-mio ca-i fierb ouale in punga, oare, ma plezneste?… Merita incercate, si una, si cealalta!… Aci’ avem niste cutiute, sa le fierbem la microunde. Cutiutele le-am cumparat, dar n-am fost in stare sa le aduc si-acasa, asa ca nu stiu cum functioneaza.

    Apreciază

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: