RSS

oh, la vache

03 Iul

entry nepotrivit pentru suflete mai sensibile decit ale mele.

contine imagini explicite(care ar putea dauna imaginii mele. si-asa deformata.)

ca sa-ti vezi linistit de treaba, pe cei mai multi copii, cind iei cu tine la cumapraturi(cu, sau fara voia lor), ii depui la raionu de dulciuri; de-acolo, stiu ei sa-l gaseasca pe-ala de jucarii/dvd-uri/ -mai rar, da tocmai de-aia demn de semnalat-  carti.

toata lumea multumita. cel putin, pîna cind vine momentu sa-i urnesti de-acolo.

putini, parintii care reusesc sa-i replanteze in fata televizoruli/spatele computerului, far’a vatama radacina adinc patrunsa-n pamîntu fertil al tarlalelor lui Hermes.

de fapt, nici nu stiu daca exista asemenea parinti.

indemîanrea si rabdarea absolut necesare in momente din astea, le avem ami mult vizavi de progeniturile altuia, pe-ale noastre le’nsfacam zdravan de tulpina, astupînd apoi cu plasture marca „bine, comoara mea,  ciocolata/papusa asta, si gata! ne-am inteles?!” locul prin care se scurge seva radicelelor atasate de rafturi, mai mult decit de radacina principala.

ne promitem ca data viitoare vom folosi sapaliga, daca nu excavatorul, din experienta  stim ca buruiana se smulge mai greu decit firul de ceapa, de exemplu (personal. la carea’s mai adauga niste flori si niste fasole… sau vlastari de capsuni… sau…lasa!)

dar acum ne grabim… ni se ofilesc legumele, ni se topeste rabdarea, asa ca ne programam gps-u’ pe ruta cea mai scurta , si ne asezam la casa care o sa se inchida exact dupa persoana care e in fata ta.

da asta-i alta poveste, acu era vorba de copii.

in drum spre casa, ieri, mi-am dat seama  ca daca nu intru o fuga in carfur, eu si colocataru vom petrece o seara de chin. caci nu mai aveam bomboane. de-alea cu filtru, noi tinem la sanatatea noastra.

ajunsa la minunatu raion cu arome imbietoare, am constatat -fara surpriza – ca Jonas nu m-a urmat. iau o portie tripla de bunataturi -supra- aprovizionarea  e mama intelepciunii( si tatal  vîntului prin portmoneu, da ce daca? noi sa fim sanatosi!)- si o iau agale in cautarea lui.

l-am gasit la raionul de carne. cu un pachet in brate. la acer se uita mai cu jind decit la mingea de fotbal oficiala de la nu mai stiu ce campionat de anu asta.

„mamaaaa, ce inseamna côte à l’os? ”

„intoarce pachetu pe partea cealalta, si-ai sa vezi ca e platte rib”

„mamaaaa, e buna carnea de vaca alb- albastra?”

„e vaca belgiana , e clar ca e buna, nu?”

„mamaaaa, e mult zece euro nouazecisi cinci pe kg?”

„unspe euro? hm…da vezi ca scrie promo pe ambalaj? deci e mai putin decit de obicei.”

„mamaaaa….ce mîncam azi? ”

” cred ca las puiul in frigider si fac niste spaghetti carbonara, e prea cald, n-am chef de cocolea…”

” pui, iar pu…spaghetti? huh…”

„ia zi mai bine ca vrei vita, si nu ma mai bate la cap, ca ieri voiai spaghetti!”

” pai da, ieri voiam spaghetti… pentru ieri! acu…”

„bun, hai sa luam pachetul, dar n-am cum sa-l fac astazi, ca nu am legume potrivite, si tre sa folosesc castravetii aia, altfel n-or sa mai fie buni! ne-am inteles, da?”

„daaaaaaaa! yes! yes! yes” -mai zice, si-o ia la topaial inspre casa, sub privirile pe care nu m-am obosit sa le descifrez , ale lucratorului care-si facea e lucru pîn raion.

cind ia zece la examene (se intimpla), sau primeste vreo lauda, nu spune decit intrebat.

acu, cum a intrat in casa, a spus cui a vrut sa-l asculte despre achizitia LUI.

si-a pus pantofii frumos la locu lor, a aruncat -din proprie initiativa- resturile de fructe in gramada de compost de afara, a dat in continuare dovada de surse de initiativa proprie  si a pus pîinea in dulap, apoi a pus paharele folosite si cana pe care tocmai o pusesem pe masa sa-mi fac un nechezol in masina de spalat vase. dar, cînd a scos pastila de detergent, si-a apasat pe on, i-am oprit elanul, energia lui poa sa si-o consume pentru trei cioburi, da p’aia electrica, nu!

io,  bineinteles ca i-am priceput mesaju! l-am avertizat ca n-o sa prea mearga vita noastra cu castravetii astia

(la realizarea carora  a participat si Clara, desi el voia sa se descurce singur), si mi-am bagat planurile la frigider, linga puiul pe care azi chiar trebuie sa-l fac, daca vreau sa nu inghet p’acilea (ieri, 32°C, azi…16!).

a iesit asa

si n-au ramas decit pozele. si niste castravete(umplut cu cottage cheese si feta, rosii concasate si deh, ceva  RUCOLA.) am zis doar ca nu merge cu vita .

 
 

3 responses to “oh, la vache

  1. sidi2u

    Iulie 4, 2008 at 4:23 pm

    Iotete la el, mai… Te urmeaza, ha? Foarte fain!

    Apreciază

     
  2. ciocolatacupiper

    Iulie 5, 2008 at 6:47 pm

    da, e si el un mîncau!

    Apreciază

     
  3. sidi2u

    Iulie 6, 2008 at 5:30 pm

    LOL!!!

    Apreciază

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: