RSS

detalii

24 Apr

s-au pomenit cîtiva ochi curiosi , cu  gurile lor  hamesite, sa se , si -ma intrebe  ce-i in poza.

apai, dragii mei, numele preparatului are alura unei intreagi liste de cumparaturi, caci iata, e o salata  de grefa cu rosii, crab, ou si salata verde.

pe cit de aproximativ simandicos arata, pe-atit e de simpla. pina-i rostesti numele, ai si terminat-o de preparat. eventual, si de mîncat.

pentru ca nu atit rezultatul conteaza, cit drumul inspre el, se impune desfacerea unei sticle de vin inainte de suflecarea mînecilor. Chardonnay, de preferinta. a mea. si deci, in sanatatea mea. si-a tuturor , ca sa pastram atmosfera placuta.

daca vinul am reusit -probabil – sa-l desfacem singuri, se impune mai departe prezenta unor nu neaparat inalt calificate  mîini de lucru care sa taie in felii grefurile si  in brunoise rosiile, sa amestece crabul cu maioneza, si sa dea aere de mimosa oului. asta, presupunind ca ingredientele au fost deja achizitionate.

care ingrediente, se stiu. dar hai sa stim si cit sa cumparam! pentru patru persoane, de exemplu:

– 2 grefuri

– 4 rosii

-un smoc de …chive(s)  (cine stie sa-mi spuna cum se cheama asta in aprozarul românesc,  ii dau …îi dau…mai vorbim noi, atunci)

– 200 gr crab

– 2 linguri maioneza

– 2 oua fierte

– o salata verde

– o lingura si jumatate  ulei de masline

– sare si piper.

intentia – asa cum se si vede din fotografie- e sa organizam o gramada ordonata din ingredientele de baza.

dar cum facem asta, ei, asta-i alta treaba. simpla, parca am mai zis.

felii rotunde de grefa poate taia si-un copil de gradinita, asa ca trecem peste ele ca sa ne miram mai iintii ce-i cu oul ala mimozat. si’apoi,  cu rosiile brunoise-ate.

dat prin sita, sau stîrcit cu dosul furculitei, oul, recunoscut pentru obiceiul lui de-a se da rotund (eh, stim noi mai bine, da ne facem ca nu), prefera sa-si zica mimosa. iar noi nu avem nimic impotriva. de ce am avea?

cu rosiile, treaba e mai delicata.  ele se lasa -de obicei-  taiate, muscate ,  sau ciopirtite, dupa  cum ne duce mintea,  dar suprema  stare de brunoise o ating numai dupa ce le oparim noua secunde in apa clocotinda, ca apoi sa le scufundam in apa rece ca gheata . si sa le lasam acolo pina se racesc. daca inainte de oparire am crestat pielita in cruce, pîn-ai zice tomata am si reusit sa o inlaturam.  pielita. taiem  apoi rosia in sferturi, inlaturam tot ce-i samînta, apoi taiem  in cubulete fine putinul care-a mai ramas din brava rosie. adica, am facut -o brunoise. bravo noua!  rosie fara sare nu se poate. fara chives da. dar nu in reteta asta; deci le amestecam.

a sosit timpul sa amestecam crabul cu maioneza. simplu! dupa o gura de vin, chiar foarte simplu.

cu salata, iar e de munca. de-aia simpla, dar e munca. deci, merge mai intii inca o gura de vin. sa prindem  curaj sa o oparim si pe ea. ah, trebuie ca vandalismul isi are originea in bucatarie. in apa cu ceva sare, se lasa salata sa s einmoaie pret de cîteva minute.  putine. doua. sau si mai putin. apoi se pune si ea in apa rece ca gheata; apoi se lasa la scurs, da’ bine de tot; apoi se face piure din ea. cu blenderul. piureul se da prin sita, se potriveste de sare si piper, si se amesteca cu uleiul de masline.

cam asta a fost.

sa recapitulam : grefurile si rosiile –  taiate. ok!  rosiile – asezonate. si mai ok! ouale – aranjate. ok! crabul-  amestecat cu maioneza. ok!  salata – transformata. ok! toate cele- claie peste gramada. ok?

a mai ramas sa facem poze. in cazul in care ne iese ca in poza;)

 

8 responses to “detalii

  1. crisatcross

    Aprilie 25, 2008 at 1:56 am

    Asa, nici retete fara poze, ca noi pe ce balim?! Cat de chivele alea, singurul lucru ce-mi trece prin bila legat de piata romaneasca sunt Chivutzele. Nu cred ca se pune, nu?

    Apreciază

     
  2. hadean

    Aprilie 25, 2008 at 5:44 am

    buna dimineata.te-am pus si eu in blogroll si iti doresc mult spor.paste fericit.mai treci si pe la mine cand ai vreme:-)

    Apreciază

     
  3. ciocolatacupiper

    Aprilie 25, 2008 at 3:36 pm

    crisatcross, Chivuta era o vecina de-a lu mamaie, acra ca lam^^ia, si cu o aroma muuuult prea pronuntata de usturoi , in comparatie cu asta de zic io. deci, cre ca nu se pune:)

    Apreciază

     
  4. sidi2u

    Aprilie 25, 2008 at 4:34 pm

    Merci, asa balim la ce stim. Paste Fericit!

    Apreciază

     
  5. margutza

    Aprilie 25, 2008 at 4:47 pm

    ntzz, ntzzz

    Apreciază

     
  6. crisatcross

    Aprilie 25, 2008 at 5:48 pm

    Chivuta-i buna-mea, si se incadreaza perfect in descrierea vecinei mamaiei tale. Si inca cateva specimene feminine din familie, chiar daca n-au mostenit si numele… N-o fi un fel de arpagic? Daca da, contacteaza-ma, sa negociem. Paste fericit!

    Apreciază

     
  7. hadean

    Aprilie 25, 2008 at 6:41 pm

    pai cum?www.adihadean.com

    Apreciază

     
  8. miss2

    Mai 1, 2008 at 7:20 am

    ma uit si salivez!!

    Apreciază

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: