silita de imprejurari si cu buna voie (sau morocanoasa, sa depan de cum ma trezesc, cite nazuri face tinaru jonas la micu dejun, combian de cafe oi avea timp sa beau , cite kilo de machiaj si-o spoi clarunelu lu mama pa vizaj…si-or mai fi, da nu vreau sa anticipez de tro), mîine, cam pa la ora unu a amiezii, tre sa fiu in aeroportu din Charleroi.

la ora unuu??? la ora unu!!!!!! ora la care un om cu scaun atit la cap cit  si’n partea aialanta, mai inferioara ( poan de vu diu plasaman), sede la masa. acasa la el, sau in alta parte, nu conteaza, jean box…manjeaza!

me moa, je  tre sa fiu in aeroport… se purcoa ca ojurdui, pa cind ma gindeam ce si cum cu dejeoneru de miine, mi-a venit luminoasa*** idee sa-l servim in Charleroi, bon jeo  veo dir sa né  fie servit,  la tuzansambla  i compri lu nu prea mult asteptatu  voaiajeor ( seta dir ca io azi si deomen  sper ca doar trenurile ‘ntirzie, nu si avioanele).

***fac io cum dreg si tot mi-aduc cinste numelui! maman si maren , sper ca sinteti mindre de mine.  macar fiti voi, ca io n-am timp, tre sa ies la poarta sa ma uit de  colocataru asta al meu  care  sa dusa sa teic auei niste bami si ce-o mai fi, da sa vede shozu ca pina’n china nu s-a mai oprit, ca de cind a plecat, n-a mai venit. si mi-i o foameeeeeeeeeeeeee! iar jonas rontaie la petal de ble o friui, le povr garson!

ca daca tot tre sa sofam pina’n indepartata valonie, o moan sa videm  si sa mincam ce au si ei p’acolo, de-om avea ce , car Charleroi e , vorba cintecului de mai jos si-a multor flamanzi, locu unde nu prea ai ce vedea si ce face mai placut decit sa primesti vro  bita’n cap de la vrun marginal***.

***la verite e ca-n  sanson, pe un ton dulce-amar, printr-o intercalare de planuri pozitive cu negative, se face o oda  multelor  nationalitati care traiesc in orasul asta, oameni care au timp sa vorbeasca intre ei, si-si lasa copiii sa se joace pe strada, impreuna cu alti copii, sint solidari….asa cum acilea nu mai e de muuuuuult; nu stiu de cind, ca io de cind ii stiu pe flamanzi, asa ii stiu:  ofticati.

da nu din cauza cintecului ^mi cam fac griji pur deomen, ci parsca noi sintem francoafoni, iar charlatanii  aia-s neerlandoafoni, si data trecuta , cind am cerut ceva de -ale gurii’n pe lînga Liej, mai nene, m-am pomenit c’un calup de slana’n fata-  buuna gateala, nimic de zis, cu usturoi mult si de toate verdeturile-  de mi-a fost trei zile greata dupa aia, desi nu mi-a intrat pe git decit cam un sfert din el.

ori, greata mi-e deja de-acuma  si pina miine, cind oi vedea io avionu aterizat cu bine. asta o sa treaca c-o bere…belgiana ( nu-i, ca ma prinde impartialitatea?), tudsiuit dupa aterizare, da’ la un shot de porcina prea bine crescuta nu cre ca mai rezist. sa fac, peotetrî, niste senfisuri, cum face tot flamandu (boala capatata de la vecinu olandez) cind pleaca la drum?

anfen, on va voar. olevoa si daca sinteti saj, va aduc ceva din charleroi, iar berea o beau in sanatatea dvs.